"Nu a fost sa fie"

"Tu iti doresti ca la un moment dat, dupa ce am incercat sa fiu cu altcineva si nu am reusit, sa ajung sa ma intorc la tine, sa realizez ca tu esti cea mai buna alegere pentru mine si sa mai dau o sansa pentru noi. Recunoaste, stii bine ca asa e."

Ia explica-mi tu mie ce te face sa crezi rahatul asta? Ce naiba te face sa crezi ca ma voi multumi la un moment dat cu firmituri permanent aruncate? Asa proasta par? Sau asa de stupid indragostita? Explica-mi te rog ce te face sa crezi ca eu n-am catusi de putina mandrie? De ce crezi ca as ajunge la un moment dat sa accept sa fiu cea mai buna alegere pentru cineva si in consecinta el sa vrea sa fie cu mine? Crezi ca dorinta mea este ca el sa ajunga sa isi dea seama ca eu sunt cea mai potrivita pentru el si sa ma vrea drept iubita lui?
Ghici ce? Nu ma cunosti...
Da, te-am iubit nebuneste, suficient de mult incat sa fiu puternica pentru tine, suficient incat sa ma multumesc cu a-ti auzi vocea din cand in cand, chiar daca vocea aceasta vorbea despre o alta ea. Da, poate nu a trecut totul... Dar am si eu vise, dorinte, sperante! Nu vreau ca cineva sa stea langa mine pentru ca sunt cea mai buna, nu! Vreau ca cineva sa ma iubeasca chiar daca nu sunt cea mai buna, chiar daca am o mie de defecte, sa ma iubeasca suficient pe mine incat sa imi iubeasca si defectele. Nu m-ar incalzi cu nimic ca poate la un moment dat, peste un an sau zece, ai veni la mine si mi-ai spune ceva de genu' "Am realizat ca ne potrivim si ca as vrea sa fim impreuna, adica uite-te cat am incercat sa caut pe cineva mai bun ca tine sau care sa se potriveasca mai bine cu mine si totusi nu am gasit-o... Asta inseamna ca noi doi suntem unul pentru celalalt". Tie iti spuna a ceva multumitor? Iti suna a iubire? Mie imi suna a resemnare! A esec. Adica dupa ce ai facut tot posibilul sa 'scapi' de umbra mea, sa gasesti o alternativa mai buna, dupa ce nu ai gasit-o, te-ai resemnat si te-ai multumit cu mine. Nu! Nu as vrea asa ceva, as vrea orice, dar nu asta. Si, la cum te cunosc eu, nici tu nu ar vrea asa ceva. Amandoi ne dorim iubirea perfecta, si desi pare greu de crezut pentru ca inca simt ceva pentru tine, sunt perfect constienta ca iubirea perfecta nu o vom gasi imbratisandu-ne unul pe altul.
Iubirea noastra... Relatia noastra a fost superba, cea mai frumoasa din cate am avut, dar nu a fost la fel si pentru tine... Cum ti-am mai zis "Nu a fost sa fie"!

Different perspective

-Dar ce ti se intampla? De ceva timp pari... nu stiu... absenta. Adica, suferi, asa ar trebui avand in vedere ce se intampla, ce ai? Reactioneaza cumva! Fa ceva!
-Nu am patit nimic, pur si simplu sunt ok... Nu e ca si cum nu s-ar mai fii intamplat toate astea, e ca si cum as trai din nou aceasi chestie, m-am obisnuit.
-Vrei sa imi spui ca tu nu suferi?
-Nu! Nu! Nu, vreau sa spun ca sufar, doar ca si daca arat asta e tot degeaba, nu e ca si cum i-ar pasa cuiva de suferinta mea. 
-Deci te prefaci?
-Deci sunt indiferenta, incerc sa imi vad de viata mea fara sa imi plang de mila sau fara ca macar sa le arat altora...
-Esti falsa!

Da, sunt absenta! N-am idee cum ar trebui sa reactionez asa ca prefer sa nu misc un deget. Ce rost ar avea sa ma dau cu fundu' de pamant de 20 de ori, sa ragusesc tipand si sa mi se umfle ochii de la atata plans? De ce sa fac asta? Adica am mai abordat o data situatia astfel si am iesit in pierdere toti trei, asa ca mai bine eu imi vad de treaba, nu cer nimic, nici timp, nici atentie si ma rog ca lor sa le fie bine, sa se inteleaga, sa se iubeaca.. Adica pana la urma de ce nu as face asta? El a fost mereu sincer cu mine in privinta a ceea ce suntem, pe ea nu o cunosc, deci nu pot sa o acuz de nimic si nu are nici un rost sa il intristez si pe el cu parerile mele impertinente sau cu pretentiile mele nejustificate.

Adica nu sunt chiar indiferenta, ma doare ca nu a fost sa fie, ca din nou nu a iesit nimic, dar ma bucur ca el are din nou acele sentimente frumoase fata de cineva. M-am obisnuit cu fazele de genu asta, el indragostit de alta fata, eu fiind singura sau mai de graba simtindu-ma singura, el nemai avand timp sa stea cu mine cu orele la telefon, eu turband de draci din cauza asta... De ce nu l-as intelege? Poate daca as fi in locul lui as proceda exact la fel, nu? E normal ca iubita sa ocupe primul loc, iar apoi prietenii, nu?

Ma gandesc ca au trecut doi ani si daca in doi ani nu s-a intamplat nimic din ceea ce mi-as fi dorit nu se va intampla nici de acum incolo si nu are rost sa imi mai fac sperante. Mi-e prieten si ii doresc tot binele din lume asa cum si el mi-l doreste mie, deci e mai bine sa nu mai fiu trista. Poate tristetea mea va atrage si tristetea lui la un moment dat si nu vreau asta.

Poate asta e abordarea corecta, nu? Eu imi vad de treaba mea, ma comport ca ceea ce sunt, o prietena buna, si vom reusi sa fim amandoi fericiti. Nu sunt indiferenta, nu as avea cum, imi pasa de ceea ce i se intampla, dar nu vreau sa il oblig sa se imparta pe din doua intre mine si ea, ea are prioritate, iar eu trebuie sa accept asta. Ce daca in ultimele doua zile am vorbit adunat 30 de minute la telefon? Nu inseamna ca ma da la o parte sau ca nu mai vrea sa vorbeasca cu mine, ci pur si simplu nu mai are cum sa fie totul exact ca inainte. Nu ma deranjeaza atata timp cat el este fericit!

Doamne ajuta sa fie totul ok de data asta, sa reziste si prietenia noastra, sa nu ne mai certam, sa fie fericit, sa iubeasca si sa fie iubit, sa fiu si eu linistita, fericita... Sper sa ne fie bine tuturor. Vreau sa-l vad plangand de fericire, sa vad zambetul acela superb in fiecare secunda!

When...

Si cand te doare sufletul atat de tare incat pare ca-ti dispare de tot...
Cand te doare sa ramai dar si mai tare te doare sa pleci...
Cand ai fost de atatea ori umilita, calcata in picioare si parca tot nu s-a terminat...
Cand altii au ceea ce ai vrea tu si ceea ce nu vei avea in veci...
Cand pana si ultima persoana la care te asteptai te tradeaza...
Cand ti se pare ca nu mai ai loc in viata altora...
Cand te raneste fiecare cuvant, fiecare gura de aer...
Cand simti ca ai ajuns la capatul puterilor...
Cand ai da orice sa inchizii ochii pe vecie...
Cand nimic nu e asa cum ti-ai dori tu...
Cand totul e pe dos...
Cand te simti de tot rasul...
Cand nici lacrimile nu te mai linistesc...
Cand vrei sa fii strans in brate dar nu are cine sa o faca...
Cand ai vrea sa auzi niste scuze dar care nu te vor alina oricum...
...
...
...

Da drumul la muzica si canta! Oricum nimic nu se va rezolva, oricum vei plange degeaba, oricum la un moment dat toate se vor sfarsi iar tu vei primi acelasi final de care ai fugit de atata timp. Oricum in momentul asta ca si in trecut de altfel totul e degeaba, vei fii in continuare de rahat, vei suferii in continuare... Iti spun eu sigur, NICIODATA NU SE VA SCHIMBA CEVA!

Seri reci de primavara...

Stii cum sunt serile reci de primavara in care esti singura, trista si plangi cu sughituri? Ai fie si cea mai mica idee de ce se simte intr-o astfel de situatie? Poate da sau poate nu, in orice caz permine-mi sa iti spun eu ce se simte...
Gheata! Sloiuri de gheata par sa-ti acopere intregul corp, ti-e ingrozitor de frig, tremuri din toate incheieturile, desi termometrul de deasupra canapelei arata clar ca sunt 23 de grade in camera... si totusi tie ti-e frig, repeti aceleasi cuvinte obsesiv, aceleasi de fiecare data: 'm-am saturat sa ma minti'... Si eu m-am saturat!
De mult... Dar explica-mi care e adevarul? Adevarul e ca te vreau sau ca nu te vreau? Adevarul e ca mi-as dori sa te strang mereu in brate ca iubita sau ca prietena? Oare adevarul e ca m-am obisnuit sa iti doresti o alta si d-asta nu ma mai doare asa tare sau poate sentimentele mele s-au diminuat? Stii tu raspunsul? spune-mi-l si mie! Pentru ca eu habar nu am ce simt, te vreau langa mine cu disperare, vreau sa te vad zambind in fiecare zi din tot sufletul, desi nu sunt eu cea care te face sa zambesti, as vrea sa pot sa faca sa treaca doate durerile, sa nu simti decat bucurie, placere... Te doresc, de doresc cum nu am mai dorit pe nimeni, cum probabil nu o voi mai face, esti extraordinar, da, dar oare dorinta e mai puternica decat iubirea? Iubirea asta ciudata pe care eu o simt pentru tine? Nu... nu a fost niciodata! Te-am vazut in bratele atator fete, te-am vazut plangand dupa ele cand ele te raneau si te-am vazut furios pe mine, suparat ca nu te las in pace, ca imi doresc asa de mult sa ne fie bine... Nu am plecat cand ai avut o alta, iar dorinta mea era doar o dorinta neimplinita. Nu vreau sa te mint, dar nu stiu ce sa iti spun, nu stiu care e adevarul, stiu doar ca ceva s-a shimbat, ca nu mai doare sa te vad cu alta, ma doare sa vad ca acea 'alta' nu te merita. Asta e adevarul meu, singurul pe care il stiu in acest moment si poate singurul pe care nu il vei auzi niciodata avand in vedere cele intamplate...
Nu, nu imi doresc sa te pierd, sa pierd ceea ce este intre noi, nu vreau sa crezi toate acele lucruri ingrozitoare despre mine, crede-ma ca nu sunt deloc adevarate, vreau sa intelegi ceea ce simt, sa gasesc cuvintele pentru a iti explica ce este in sufletul meu... Nu pleca! Asculta-ma!